Expoziţia este rezultatul cercetării colecţiei de orologerie din patrimoniul Muzeului Naţional de Istorie a Moldovei. Cele 150 de ceasuri, expuse publicului vizitator, dezvăluie evoluţia mijloacelor de măsurat a timpului şi a producătorilor acestora, or din antichitate aceasta a fost preocuparea şi pasiunea omului.

Piesa de rezistenţă a expoziţiei este ceasul, ca obiect de patrimoniu, remarcabilă atât prin tehnica sofisticată şi valoarea materialelor utilizate, precum şi prin personalitatea deţinătorilor acestora. Este o expoziţie de pionierat, or pentru prima dată este expusă o bună parte din colecţia de ceasuri (peste două sute de piese), constituită din diverse tipuri de ceasuri după modelul de funcţionare şi cel de utilizare.

Piesele care alcătuiesc fondul de bază al expoziţiei sunt autentice, originale, o parte din ele au fost supuse procedurii de restaurare şi conservare, drept urmare o parte sunt funcţionale. Cronologic, expoziţia se încadrează în perioada sfârşitul sec. XVIII - mijlocul sec. XX.

Tipologic, cele mai atractive sunt pendulele de perete şi de podea din secolele XIX - prima jumătate a sec. XX, a căror mecanisme sunt adăpostite în impresionante cutii (tip mobilă), ale renumiţilor ceasornicari şi firme precum Gustav Becker, Junghans, Philip Haas, Le roi à Paris, Lenzkirch, ş.a. În ambianţa spaţiului muzeal sunt expuse o parte din piesele de orologerie cu o valoare istorică: ceasul de perete de la Şcoala Reală din Chişinău (a lui M. Karcevski), ceasul de perete din sediul primului club muncitoresc din oraşul Balta, ceasul de la Gara din oraşul Tighina (Bender). O încărcătură aparte are ceasul de perete din familia lui Ivan Şpiller, un renumit ceasornicar din Chişinău cu origini austriece, care la mijlocul secolului al XIX-lea deţinea unul din cele mai mari şi bogate magazine de ceasuri din oraş. A fost unul din meşterii care a „îngrijit" ceasul de pe Arcul de Triumf în perioada anilor 1842-1849 şi 1853-1862.

O istorie nu mai puţin interesantă o au ceasurile de birou şi de şemineu, urmate de cele de buzunar, considerate iniţial ca un accesoriu vestimentar pentru bărbaţi, ulterior fiind înlocuite cu cele de mână.

Un loc aparte în spaţiul muzeal îl ocupă ceasurile cu valoare memorială: al Zinaidei Radu-Maiorova (1890-?) şi Dumitru Remenco (1895-1940), basarabeni, participanţi în Marele Război (1914-1918), al academicianului Nicolae Dimo (1873-1959), al scriitorul Petrea Darienco (1923-1976), al renumitului arheolog şi muzeograf Vsevolod Marchevici (1917-1997), al muzicologului Serafim Buzilă (1937-1998) ş.a.

Demersul expoziţional este completat de mini-interioare de epocă şi imagini fotografice.